Ne imbracam bine de tot cand iesim afara: nici prea subtire ca sa nu ne fie frig, nici prea gros ca sa nu transpiram; suntem atenti ca atunci cand ne-am luat geaca pe noi sa iesim repede din casa ca sa nu transpiram si invers: cand intram in casa ne schimbam repede hainutele; nu stam in curent; aerisim camerele pe rand; purtam caciulita dupa ce facem baie cu apa potrivita la temperatura ideala si suntem atenti sa avemm 24-25 de grade in casa...
Dar ce te faci cand dupa toate aceste masuri de precautie, racesti stand in casa...la inceput stranutam de cateva ori: mai intai eu, apoi el: "Ei, nu-i nimic" imi fac eu curaj singura..."la urma urmei e firesc sa stranuti de cateva ori"...Si apoi drama incepe: se trezeste noaptea ca nu poate sa respire si aud un harait permanent care imi sfasaie sufletul de fiecare data cand il aud cum respira :(
Derulez filmul si ma tot intreb cu ce am gresit? unde am gresit? sa fi luat ceva de la clinica in ziua precedenta? sa fi luat ceva de la musafiri? sau poate nu l-am imbracat eu bine? nu stiu...cert e ca am dezvoltat un tic obsedant in ultimele 48 de ore: il pup pe frunte din 5 in 5 minute de teama sa nu aiba temperatura si imi tot fac curaj ca daca nu are temperatura, totusi e bine...El saracu e vioi: haraie cand respira, dar mananca cu pofta, se joaca cu mine si ranjeste cele 2 mici boabe de fasole proaspat achizitionate...Dar mie tot mi-e teama si sufletul meu e mic mic...cat un purice :(
Ne-a ocolit pana ne-a nimerit raceala bat-o vina...sau poate noi am ocolit-o pe ea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu