Cu toate ca au trecut mai bine de doua saptamani de la eveniment, importanta lui nu ma lasa sa trec peste fara a-l mentiona pe blog. Trebuie sa incep prin a recunoaste ca ne-am mobilizat destul de greu la capitolul Organizare Botez si ca am lasat "audientza" sa astepte luni indelungate pana la primirea invitatiei la mult-asteptatul moment. Si "ca sa nu ramaie baietul nebotezat si luna aceasta" (adica a 5a din existenta lui), ne-am hotarat sa ne adunam cu totii pe 30 octombrie si sa mergem la Biserica Acoperamantul Maicii Domnului pentru a-i face baitza lui Sebi in apa sfintita pentru ca apoi sa petrecem si sa ne bucuram la Casa Anca. Sa va mai spun ca s-a lasat cu plansete si urlete inca din momentul in care parintele a inceput Crezul? Copilul meu cuminte a inceput sa protesteze vehement (numai el stie de ce) inca de la inceputul slujbei. N-a fost chip sa se calmeze pana ce nu s-a vazut el imbracat si gata de plecare.. Nici macar dulcele gust al impartasaniei nu l-a multumit, ce sa va mai povestesc de vorbe de alint, leganat, strans in brate, suzi si alte metode predestinate esecului...
Eu una n-am auzit nimic din toata slujba, noroc ca exista DVD-ul cu inregistrarea. Ceilalti doi bebei (caci am uitat sa va povestim ca am fost 3 la numar la crestinat) dormeau linistiti ca niste ingerasi in bratele nashelor lor, in timp ce al meu vierme se zvarcolea nelinistit. Macar le-am stricat si lor inregistrarile cu "claxonul" nostru :)) Rezultatul? O nashica epuizata si cu febra musculara si un copil fericit ca a scapat...
Petrecerea de dupa insa a compensat prin cumintenia lui Sebi: ce stiti voi? Ce poate fi mai frumos decat sa fii plimbat din brate in brate, dansat, pupat, jucat, hranit si adormit in ritm de bas? E clar: n-o sa se faca preot, dar are potential de DJ!
In concluzie, acum pot sa ii spun lui Sebi Sebi fara sa ma certe nimeni ca de! e botezat :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu